Auguste Baillayre și contemporanii

Descriere

Cu ocazia aniversării celor 75 ani de la constituirea Muzeului Național de Artă al Moldovei și 135 ani de la nașterea lui Auguste Baillayre, expoziția prezintă cele mai importante opere ale artistului și ale unor discipoli și contemporani, opere considerate repere ale artei naționale.

Auguste Baillayre a fost în Basarabia anilor 1918-1940 una dintre cele mai distinse personalități ale timpului. El a impus o nouă orientare artistică, descoperind și inspirând mai multe talente. Născut la Vernet-les-Bains la 1 mai 1879, într-o localitate din Pyrenee, la graniță dintre Franța și Spania. Viitorul artist și-a petrecut copilăria în Franța (1879-1885), iar adolescența în Georgia (1885-1907). A studiat la Amsterdam, absolvind în 1902 Academia Imperială de Arte Frumoase din Sanct-Petersburg. În 1913 face o călătorie de studii în Franța, unde absolvește Universitatea din Grenoble, Facultatea de Litere.

Om de o vastă cultură europeană, A. Baillayre, stabilindu-se definitiv la Chișinău în 1918, a devenit pentru Basarabia anilor 1918-1942 o personalitate marcantă, colecționar rafinat și bun îndrumător al multor generații de creatori. În 1919 artistul este angajat în calitate de profesor la Școala de Arte Frumoase din Chișinău și devine concomitent unul dintre fondatorii Societății de Arte Frumoase din Basarabia (1921), participând la toate manifestările organizate de aceasta. Rolul pictorului a fost unul decisiv în 1939 când a fost numit custode, iar la 1940 Director al Pinacotecii Municipale, succesorul căreia a devenit Muzeul Național de Artă al Moldovei. Perioada basarabeană a confirmat din plin potențialul de creație, de organizator și de pedagog al lui A. Baillayre. Artistul a contribuit și la constituirea școlii de scenografie basarabeană. Ocupând postul de scenograf-șef al Teatrului Național din Chișinău în anii 1924-1930, maestrul îi atrage în această sferă a artei pe Teodor Kiriakoff, Natalia Bragalia, Elizabeth Ivanovschi, astfel punându-se bazele scenografiei românești din Basarabia.

În anul 1943 A. Baillayre se stabilește la București. Aflându-se într-un nou mediu artistic, pictorul încearcă să-și recapete renumele pe care l-a avut în Basarabia, inaugurând la Sala Dalles, împreună cu fiica Tatiana, o expoziție personală. Cu această ocazie George Oprescu a publicat un articol unde vorbește inspirat despre originile artistice ale maestrului basarabean: Auguste Baillayre este un artist în vârstă, delicat, cultivat, cu dragoste pentru unii din maeștrii cu faimă din vremea tinereții sale, în special pentru Gauguin. Ca mulți pictori cu interes pentru teorie, pictura sa nu se poate include într-o formulă, căci ea variază după ultima convingere, pornește de la o nevoie de decorativ, cu o tendință de a prezenta obiectele, mai ales naturile moarte, de o mărime supranaturală. Temperamentul său de francez influențat de viață și atmosfera rusească, predomină în câteva peisaje cu rezonanțe franceze.

Baillayre a fost și un colecționar pasionat. Probabil că în mediul basarabean el a fost unicul dintre plasticieni care colecționa opere de artă. Încă din timpul studiilor la Amsterdam achiziționează porțelan și faianță olandeză, gravură niponă și icoane rusești, era posesorul unei bogate colecții de măști orientale. La Chișinău cumpără înainte de război circa 100 de stampe de Rembrandt, care au ars în timpul primelor bombardamente. În general, soarta pictorului a fost împărtășită de cea a colecției sale: soarta artistului a fost cea a emigrantului care, nimerind în altă țară, a dispărut de pe orbita artelor. După decesul artistului, conform testamentului, colecția de artă a lui A. Baillayre – 342 opere și arhiva – au fost donate Muzeului Național de Artă al Moldovei și Arhivei Naționale, completând considerabil colecția muzeului.

Dintre cele peste 100 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă prezente în expoziție unele au fost realizate de discipolii lui Auguste Baillayre: Elizabeth Ivanovschi, Teodor Kiriakoff, Natalia Bragalia, Vladimir Evers, Natalia Danilcenco, Boris Nesvedov, Iosif Bronștein, Moisei Gamburd, Claudia Cobizev, altele au fost realizate de contemporanii artistului: Alexandru Plămădeală, Lidia Arionescu-Baillayre, Vladimir Doncev, Eugenia Maleșevschi, Pavel Piscariov, Alexandru Climașevschi, Vladimir Ocușco, Mihail Berezovschi, Șneer Cogan, Dimitrie Sevastianov, Lazăr Dubinovschi ș. a. Expoziția prezintă, astfel, o viziune amplă atât asupra creației lui Auguste Baillayre cât și asupra artei basarabene în această perioadă de timp.