Expoziție personală: Emil Childescu

Descriere

Expoziţia prezintă 33 lucrări realizate în acuarelă, care ilustrează creațiile literare Vii și În noaptea de Ajun de N. Gogol.

Emil Childescu, artist plastic care s-a manifestat în pictură, grafică şi sculptură, s-a născut la 7 mai, 1937, comuna Sculeni, judeţul Bălţi, (în prezent r. Ungheni, Republica Moldova). În perioada anilor 1957- 1959 a studiat la Şcoala Republicană de arte plastice I. E. Repin (în prezent Colegiul de Arte Plastice Alexandru Plămădeală). În anul 1957 debutează cu compoziţia Călăreţii la expoziţia 40 ani ai Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, fiind elev în anul II la Colegiul de Arte Plastice Alexandru Plămădeală, Chişinău. În anul 1965 devine membru al UAP din RM. Artistul a avut numeroase expoziţii personale: Pinacoteca de Stat, Vologda (1965); Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova, Chişinău (1965); Pinacoteca de Stat, Ismail, Ucraina (1977, 1979); Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1987); Pinacoteca Republicană A. Losev, Bender (1988); Burgenland, Stokerau, Zalzburg, Viena, Austria (1990); Gallery Aktual Kent, Istanbul, Turcia (1996); Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (1997, 1999); Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Chişinău (2000); Pictură şi grafică, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (2007); Galeria Top Art 5, Chişinău (2009); Expoziţie de Paşti, Galeria Top Art 5, Chişinău (2010); Terra - Casa noastră, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (2012), Oamenii secolului XX la Muzeul Național de Artă al Moldovei (2013).

Printre expoziţiile de grup ale artistului pot fi menţionate: 40 ani ai Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Muzeul Republican de Arte Plastice (în prezent MNAM), Chişinău (1957); Hudojniki Mira, Pinacoteca de Stat, Vologda (1958); Expoziţia Unională a plasticienilor militari, Moscova (1959, 1960); Autumnala, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1964-1989); Saloanele de primăvară, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1964-1989); Limba noastră cea română, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (1999).

În anul 1994 artistului i s-a decernat Premiul Naţional pentru artele plastice din Republica Moldova; în 1999 Medalia Eminescu, Republica Moldova şi Premiul pentru arta grafică acordat de UAP RM, iar în anul 2000 Premiul ONU din Republica Moldova. În anul 1997 lui Emil Childescu i s-a conferit titlul Maestru al Artei din Republica Moldova.

Operele artistului se păstrează în colecţii publice: Pinacoteca Republicană A. Losev (Bender), Casa-muzeu Rali, Casa - Muzeu A. S. Puşkin, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Literaturii Române Mihail Kogâlniceanu, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, dar şi în colecţii private în Bulgaria, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Moldova, România, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ucraina.

Alături de multiplele genuri artistice profesate de către plasticianul Emil Childescu, ilustrațiile de carte ocupă un loc de frunte în creația pictorului grație atitudinii responsabile față de materialul literar, artistismului cu care sunt realizate și spiritul de observație original împlântat în acestea.

Realizând pe parcursul carierei de creație o întreagă galerie de ilustrații de carte la opere de referință din literatura națională, așa ca: Alexandru Lăpușneanu de Constantin Negruzi, Făt Frumos din lacrimă, Somnoroase păsărele, Unde ești copilărie de M. Eminescu, Balade de Vasile Alecsandri, Opere alese, Pupăza din tei, La scăldat, La cireșe de Ion Creangă,- cât și ilustrații la opere literare din literatura universală semnate de Fenimore Cooper, Mayne Reid, Victor Hugo, Alexei Tolstoi, Nicolai Gogol, artistul Emil Childescu a prezentat publicului larg de cititori inedite imagini, care au contribuit la edificarea unui tot indispensabil cu textul, completându-l și înzestrându-l plastic pe acesta cu valențe estetice și semantice suplimentare.

Ilustrațiile la operele lui N. Gogol, elaborate de către artist în tehnica acuarelei pe hârtie, ca și multiplele opere grafice de șevalet, elucidează cu plenitudine spiritul inventiv și nivelul avansat de operare cu materialul pictural, plasându-l pe plastician în rândul artiștilor de frunte al domeniului.

Fiind îndeplinite maiestos în această luxuriantă tehnică, ilustrațiile la operele lui N. Gogol, sunt înzestrate cu înalte valori expresive, estetice și semantice.

Contribuind eminent la amplificarea prin intermediul imaginii plastice a conotațiilor specifice textului literar, aceste ilustrații aduc la lumina contemporaneității chipuri irepetabile de oameni, inedite colizii subiectuale, stări și obiceiuri specifice unei ambianțe socio-culturale pline de basm, speranță și bucurie existențială.

Fiind nelipsite și de unele valențe umoristice caracteristice cotidianului vremii în cadrul căreia se desfășoară narațiunea, ilustrațiile amintite oglindesc inedit aspectul pitoresc original al personajelor lui N. Gogol.

Cunoașterea profundă de către Emil Childescu a modului rural de viață, a diversității de tipaje și caractere ale omului de la țară, au contribuit incontestabil la crearea unor imagini care, orientează spectatorul spre contemplarea unor secvențe pline de farmec și autenticitate. Or, în ilustrațiile create de către plastician, eroii literari ai lui Gogol ca: Vacula, Oxana, Pațiuc, Odarca, Cub, Soloha, Cernogub, din O noapte de Crăciun, prind viață prin chipuri artistice inedite, fiind elaborate de către artist cu dăruire, în baza unui studiu minuțios al realității înconjurătoare.

Aducând un elogiu creației literare realizate de către N. Gogol, pictorul Emil Childescu, prin ilustrațiile la operele acestuia, a contribuit meritoriu și la îmbogățirea propriei galerii artistice cu imagini și chipuri zămislite cu tenacitate.

Constantin Spînu, critic de artă